„Nu pot să mulțumesc fundației îndeajuns…”

Mă numesc Török Adél, m-am născut în 29. februarie, 1992, la Odorheiu Secuiesc. Am absolvit liceul Backamadarasi Kis Gergely, profil matematică-informatică. Sunt studentă în anul trei la Facultatea de Agricultură din Cluj Napoca. După ce o să termin facultatea aș dori să lucrez în domeniul cultivării fructelor și legumelor.

Inginerie în Agricultură, acesta este un termen destul de larg. Învățați un pic din toate, creșterea animalelor, cultivarea plantelor, sau trebuie să vă specializați în ceva anume?

Török Adél: Aceasta include tipologia creșterii animalelor, scrierea aplicațiilor la utilaje, animale, terenuri, etc. Nu ne trebuie o specializare, pentru că învățăm un pic din tot ceea ce reprezintă.

Nu-i o profesie prea adecvată pentru fete. De ce ai ales aceasta?

Török Adél: Încă din copilărie, în fiecare weekend și vacanță am fost la țară, la bunici, la Ulieș. Îmi plac animalele și grădinăritul. Am fost mereu atrasă de acest domeniu și am decis să devin inginer. Până și astăzi cred că aceasta este o profesie dintre cele mai bine plătite și pentru care merită să plec de acasă.

• Cât de mare este numărul ofertelor de lucru în acest domeniu? E ușor să obții un loc de muncă?

Török Adél:Cred că e o profesie din ce în ce mai căutată, pentru că în străinătate nu poți să ari nici un teren dacă nu ai diplomă. Dacă nu voi obține nici un loc de muncă după absolvire, atunci voi începe să profesez aici. Fratele meu se ocupă cu creșterea animalelor, aș dori să-l ajut, și să extind afacerea.

• Programul tău poate fi destul de încărcat. Ai timp liber?
•  

Török Adél:prea. Sunt la facultate de la 8:00 până 16:00 sau la 18:00. Când am posibilitatea, mă duc acasă la sfârșitul săptămânii, deoarece mi-e dor de casă. Timpul trece foarte repede în cursul săptămânii, dar weekend-urile sunt mai lungi. Mai exact toamna, fiindcă știu că acasă avem mult de lucru. Ajut și eu la strângerea recoltei.

• Ai menționat că fratele tău are o afacere. Îi ajuți des?
•  

Török Adél: Da, când mă duc acasă. Sunt la el începând de vineri până duminică. El mereu îmi spune în glumă: „Așa e bine, domnișoara inginer?”, „Vă convine?”

• Care era părerea părinților când te-ai înscris la facultate? Te-au susținut? Nu au încercat să-ți propună o profesie mult mai adecvată pentru fete?
•  

Török Adél: Am avut 13 ani când tatăl meu a murit. Mama mea mă susține în limita posibilităților, și ei place grădinăritul. Am doi frați, care sunt cu 11 și 9 ani mai mari decât mine. Ei au deja familie și copii. Ar fi foarte greu să studiez fără această bursă, deci nu pot să mulțumesc îndeajuns fundației pentru faptul că pot să acopăr cheltuielile. Au luat această greutate de pe umerii mamei mele și de pe umerii mei. Sunt foarte recunoscătoare. Acum este pentru a doua oară când obțin bursa aceasta. Facultatea înseamnă mult pentru mine, iar țelul meu principal este absolvirea acestei facultăți.

„Sunt independent, datorită fundației…”

Mă numesc Biró Szilárd, am crescut la Odorheiu Secuiesc, unde am și terminat studiile primare. În prezent sunt student la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, în anul cinci.

-Sigur că mulți te întreabă, dar de ce medicină?

Biró Szilárd: Pentru că nu mi-aș putea imagina o altă profesie. Deja în gimnaziu m-am concentrat pe biologie, care mi-a plăcut foarte mult.

-Se poate spune că aceasta e un vis din copilărie?

Biró Szilárd: Da, se poate. Deja de atunci am planificat că voi studia științele naturii la Liceul Teoretic Tamási Áron și că apoi voi continua la Târgu Mureș.

-Și după ce vei absolvi?

Biró Szilárd: Mă gândesc să lucrez la Odorhei, dar în timpul anilor de rezidențiat aș dori să stau la Târgu Mureș. Aici, din punct de vedere profesional, pot să învăț mai multe.

-Ai dori să fii specialist sau medic de familie?

Biró Szilárd: Și pentru aceasta am un plan. Mă interesează patologia și cardiologia. Când spun cardiologie mă refer la inimă și sistem vascular, dar și aceasta din urmă începe să devină specializare separată. Cardiologia mi-a atras atenția în timpul orelor de la facultate, iar patologia îmi place chiar din timpul practicii cu dl. dr. Fehér. Patologia de fapt înseamnă determinarea cauzei de deces precum și analizarea țesutului.

-Ambele ți se par interesante. Câți ani mai ai până la absolvire?

Biró Szilárd: Cum am spus, sunt student în anul cinci, în afară de acest an mai am încă unu, după care mă voi specializa.

-Mi se pare că ai un caracter ferm. Niciodată nu ai avut îndoieli legate de această profesie?

Biró Szilárd: În anumite privințe da, dar îmi amintesc, când în clasa a XI-a am început școala cu sistemul nervos. Am fost un pic speriat, pentru că mi s-a părut puțin dificil. Cu trecerea timpului și cu mult studiu am observat că am început să mă descurc și că nu voi avea probleme. Când îmi amintesc, totul mi se pare atât de frumos și perfect, dar acestea sunt rezultatele unei munci grele.

-Cred că părinții tăi au fost fericiți că ai ales o astfel de profesie serioasă.

Biró Szilárd: Cred că mama mea a fost mult mai speriată decât mine. Întotdeauna îmi spunea că niciodată nu voi ajunge să o profesez. Sigur că e mândră de mine, pur și simplu era speriată din cauza problemelor materiale. Tatăl meu a murit în 2004, de atunci mama mea are grijă de noi singură. Fratele meu este cu doi ani mai mare, și este doctorand în fizică.

-Atunci cu siguranță că ea este mândră de voi. Ce faci în timpul tău liber? Ai timp să te relaxezi?

Biró Szilárd: Motto-ul meu este că omul are timp la orice. Desigur că mă duc la petreceri, excursii și festivaluri, dar îmi place și fotbalul în fiecare duminică joc fotbal la Lupeni. Am și o prietenă, când pot, sunt cu ea sau cu prietenii, deci nu prea mă plictisesc.

-De câte ori ai aplicat la această bursă? Pentru ce poți să mulțumești fundației?

Biró Szilárd: Am aplicat de cinci sau de șase ori, prima oară când am fost în clasa a XII-a. Acum este a treia oară că beneficiez de această bursă. Fundația mă ajută și îmi dă posibilitatea de a studia aici, precum și de a termina acest an de studiu. Nici eu și nici mama nu ne îngrijorăm că nu vom avea bani suficienți. Pot acoperi cheltuielile și sunt independent, datorită fundației.